Ce este cușcuș. Unde îl găsești și ce rețete poți face din el
Cușcușul este considerat în general specialitatea arabă prin excelență. Deși acest lucru nu este neapărat adevărat, nu există nicio îndoială că este profund impregnat de farmecul deșertului și al oamenilor săi. Acei nomazi berberi care, în cele mai vechi timpuri, au inventat o mâncare care este atât ușor de transportat, cât și rapid de gătit. Hai să aflăm împreună ce este cușcuș și cum se pregătește.
Cușcușul este un aliment care, de-a lungul secolelor, grație comerțului comercial dintre țările mediteraneene, a fost adoptat de multe culturi gastronomice, evoluând în variante mai mult sau mai puțin complexe, atât dulci, cât și sărate.
La fel ca orezul, cușcușul este un aliment de bază, folosit într-un număr mare de rețete, atât dulci, cât și sărate.
Rețeta clasică presupune gătirea la abur alături de de o tocană condimentată de carne și legume.
Cum se gătește cușcușul
Cușcușul poate fi folosit drept garnitură, ca parte a unei salate, adăugat la supe sau ca ingredient a unor feluri de mâncare mai complexe. Cușcușul instant este foarte simplu de preparat. Se aduce la punctul de fierbere apa sau supa de pui sau legume.
La o cană de cușcuș ai nevoie de o cană și jumătate de lichid. Lasă apa și aburul să hidrateze boabele aproximativ 5 minute, apoi amestecă-l cu o furculiță pentru a-l face mai pufoș. Cușcușul tradițional se fierbe de trei ori într-un couscoussier, o oală specială care îi dă textura specifică.
Deși este ideal, nu este neapărat necesar și poate fi costisitor. Dacă îți place foarte mult cușcușul și gătești des poți investi într-un astfel de vas.
O altă variantă este să fiebi cușcușul la fel cum prepari orezul. Încălzește unt și o cană de cușcuș într-o cratiță, amestecând constant. Apoi pune 400 ml de apă sau de supă de legume și adu conținutul la punctul de fierbere. Redu focul, acoperă vasul și continuă gătitul până când tot lichidul este absorbit.
Cum se prepara cușcușul clasic
Cușcușul, în forma sa cea mai clasică, constă din griș de grâu dur, care este produsul măcinării cerealelor. Această măcinare poate varia, afectând direct dimensiunea boabelor. Este posibil să găsești pe piață cușcuș mai mult sau mai puțin fin, potrivit pentru diferite tipuri de preparate.
Termenul de cușcuș este folosit în general pentru a indica atât produsul, pe bază de griș de grâu dur, cât și felul de mâncare, preparat cu acesta.
Deși produsul necesită o perioadă destul de mare de timp pentru a fi preparat odată ce granulele sale sunt uscate corespunzător, pot fi conservate mult timp și gătite destul de repede.
Această ultimă trăsătură a avut întotdeauna o importanță fundamentală de când specialitatea a fost inventată ca un aliment ieftin și, mai ales practic, ideal pentru hrănirea nomazilor berberi și a negustorilor care odată traversau nisipurile aride ale deșertului.
Istoria cușcușului
Stabilirea cu precizie a originilor cușcușului nu a putut fi făcută. Mulți savanți cred că a apărut pentru prima dată între secolele al XI-lea și al XIII-lea, într-o zonă corespunzătoare porțiunii de nord-vest a continentului african, între Mauritania și Tunisia.
Alți experți îl situează mai la sud, în teritoriile subsahariane din Niger, Mali, Burkina Faso și Ghana. În cele din urmă, unii istorici emit ipoteza că specialitatea s-a născut în epoca clasică, în regatul berber al Numidiei.
Fiind un aliment ieftin, ușor de depozitat, transportat și pregătit, timp de multe secole, cușcușul a fost ingredientul perfect pentru a hrăni oamenii nomazi și comercianții.
Datorită rutelor comerciale, s-a răspândit curând în multe dintre țările din bazinul mediteranean în Franța, Sicilia și Peninsula Iberică. Cele mai vechi înregistrări scrise referitoare la specialitate datează din secolul al XIII-lea și provin chiar din Spania, aflată în vremea aceea sub stăpânire arabă.
Cușcușul în legendă
Conform legendei, regele Solomon , fiul lui David și conducătorul lui Israel, s-a îndrăgostit nebunește de regina din Saba care îi vizita curtea. A simțit un sentiment atât de profund încât și-a pierdut complet pofta de mâncare, compromițându-și sănătatea și capacitatea de a guverna.
Bucătarul lui a inventat un fel de mâncare—cușcuș—atât de bogat în condimente. După ce l-a gustat i s-a făcut din nou foame, salvându-i astfel viața. Îți oferim și noi o rețetă de cușcuș cu legume la cuptor.
Originile denumirii cușcuș
Este foarte posibil ca originile numelui cușcuș, precum și cele ale specialității, să fie berbere. Cuvântul ar putea, de fapt, să provină din arabul „kuskus” („kuskusu”) sau, mai probabil, din „keskes”, un termen folosit și astăzi pentru a indica oala tipică „stratificată” în care se gătește felul de mâncare.
Patrimoniul cultural al UNESCO
În martie 2019, patru țări din Maghreb: Tunisia, Algeria, Maroc și Mauritania au convenit să trimită o cerere comună la UNESCO pentru ca Couscous să fie declarat patrimoniu cultural.
A fost o inițiativă neașteptată, având în vedere că, de-a lungul timpului, neînțelegerile dintre aceste națiuni nu au lipsit. Totuși, în 16 decembrie 2020 cușcușul a intrat pe lista Patrimoniului Cultural UNESCO.
Variațiile africane de cușcuș
Datorită traficului comercial și a cuceririlor teritoriale, cușcușul, specialitatea născută în porțiunea de nord-vest a Africii, s-a răspândit în multe alte țări ale continentului și nu numai.
În fiecare dintre aceste locuri, rețeta sa originală a fost adaptată, folosind ingrediente tipice locale pentru a o îmbogăți cu noi arome.
Cușcuș de la Trapani
Schimburile culturale dintre lumea arabă și Sicilia își au rădăcinile în trecutul îndepărtat, iar acestea au influențat întotdeauna și gastronomia. De exemplu, varianta de cușcuș preparată în orașul italian Trapani este deosebit de renumită și apreciată și astăzi.
Cușcușul este prelucrat manual („incocciata”) într-un anumit tip de vase de teracotă („mafaradda”). Gătitul este în general foarte tradițional, folosind oala clasică „cuscusiera”.
Cușcuș Tabarchini
Cușcușul a fost introdus în Carloforte și Calasetta, sate de pe litoral situate pe insulele San Pietro și Sant’Antioco, ambele în sud-vestul Sardiniei, de către un grup de pescari de corali de origine ligurică, „Tabarchini”, care s-au stabilit. începând din secolul al XVIII-lea.
Varianta lor de cușcuș, „Cascà Tabarchino” (sau „Carlofortino”), a fost inițial un fel de mâncare foarte sărăcăcios, făcut doar cu legume de sezon (varză mai ales), leguminoase și condimente (fără carne). La rețetă a fost adăugată mai târziu carnea de porc.
„Seffa” și „Maghrood”: cușcușul dulce.
În lumea arabă, cușcușul este folosit pentru a face nu numai preparate sărate, ci și dulci, cum ar fi, de exemplu, „Seffa”. Acesta se face cu migdale, scorțișoară și zahăr. De origine magrebiană, se servește în general la sfârșitul banchetelor care însoțesc sărbătorile în familie, chiar înainte de desert.
În Libia, cușcușul este folosit în aluatul „Maghrood”, un produs de patiserie moale, aromat cu miere, susan și curmale. Dacă vrei o rețetă mai simplă, te invităm să încerci rețeta de salară verde cu cușcuș.
Berkoukes, un „cușcuș imens”.
Berkoukes este foarte apreciat în multe țări din Maghreb. Foarte asemănătoare cu cușcușul, această specialitate se remarcă prin dimensiunile sale: constă, de fapt, din bile mici, de mărimea unui năut, preparate din cușcuș făină. Berkoukes sunt folosite în general în supe de carne și legume.
Tipuri de cușcuș
Cele mai comune trei tipuri de cușcuș sunt cele gătite în Maroc, Israel și Liban.
Cușcușul marocan este cel mai mic cușcuș, bobul său fiind doar puțin mai mare decât grisul. Datorită dimensiunilor sale mici, se gătește în doar câteva minute.
Cușcușul israelian, numit și cușcuș perlat, este mult mai mare decât cușcușul marocan. Are o aromă cu note de nucă și durează aproximativ 10 minute pentru a se găti.
Cușcușul libanez, cunoscut și sub denumirea de cușcuș moghrabieh, este cel mai mare dintre cele trei tipuri și durează cel mai mult pentru gătit.
Pentru o variantă mai sănătoasă, alegeți cușcușul din grâu integral, care este făcut din făină integrală de grâu dur. Dacă ți se pare greu de preparat, te invităm să încerci o rețetă de paste. Uite un ghide complet de preparare al acestora.
Unde se găsește cușcuș în România
Cușcușul este disponibil pe scară largă și nu ar trebui să fie greu de găsit. Îl poți cumpăra din supermarketuri de la raionul de paste făinoase sau de la cel de produse din gastronomia internațională. Îl mai poți găsi la magazinele cu specific arab sau turcesc.
Cum se depozitează cușcușul
Cușcușul negătit trebuie păstrat în cămară într-un recipient bine sigilat. Poate rezista până la doi ani, dar dacă ai desfăcut punga sau cutia de cușcuș de ceva vreme, ar fi bine să îl miroși înainte de a-l folosi pentru a te asigura că nu a râncezit.
Cușcușul fiert va rezista aproximativ trei zile la frigider, dar isi poate pierde mai repede prospețimea daca este combinat cu alte ingrediente care se strica mai repede.
