Care e diferența dintre gem, dulceață și magiun. Cum să alegi varianta potrivită pentru tine
Conservarea fructelor pentru iarnă se face de sute de ani, motiv pentru care există nenumărate variante. Probabil că și pe raftul din cămara ta există gemuri, dulcețuri, magiun de diferite fructe pe care le mănânci ca atare sau cu clătite, papanași, unt cu pâine. Iată care este diferența dintre gem, dulceață și magiun.
Gemul, dulceața și magiunul sunt alegeri delicioase pentru mic dejun sau pentru desert. Avantajul lor este că ai posibilitatea să alegi dintre zeci de variante pentru că fiecare dintre ele poate fi preparat dintr-o multitudine de fructe sau din combinații între ele.
De asemenea, poți adăuga condimente sau diverse tipuri de nuci pentru a le face mai aromate sau a le da texturi mai interesante.
Principala diferență dintre gem, dulceață și magiun
Gemul, dulceața și magiunul sunt similare, dar între ele există diferențe subtile în ceea ce privește textura, consistența și modul în care sunt preparate.
Gemul este obținut prin fierberea fructelor, în special fructe moi, cum ar fi căpșunile, zmeura, piersicile sau caisele, cu zahăr. Se obține o pastă fină și densă, cu bucăți mici sau fără bucăți de fructe în ea. De cele mai multe ori este folosit ca umplutură pentru prăjituri, tarte sau clătite, și poate fi, de asemenea, consumat pe pâine sau biscuiți.
Spre deosebire de gem, dulceața este preparată din fructe întregi sau bucăți mari de fructe fierte cu zahăr. Are o consistență mai groasă și mai gelatinoasă decât gemul, iar bucățile de fructe sunt prezente și vizibile. Se consumă la fel ca gemul.
Magiunul este un produs tradițional românesc, preparat la origine din prune, fără sâmburi, fierte și apoi transformate într-o pastă fină, fără adaos de zahăr. Este un produs extrem de dens și vâscos, fără bucăți de fructe.
Magiunul are o consistență mai densă și mai unsuroasă decât gemul sau dulceața și este adesea consumat pe pâine sau folosit ca umplutură pentru plăcinte sau prăjituri.
Principala diferență dintre gem, dulceață și magiun este că gemul conține fructe fierte, dar fără bucăți vizibile, dulceața conține bucăți mari de fructe, iar magiunul este o pastă fină de prune.
Descoperă și o rețetă rapidă de gem de căpșuni.
Cum se prepară gemul
Gemul se poate face atât din fructe proaspete, cât și congelate. Acestea sunt fierte cu zahăr într-o proporție de 1:1. Se obține o pastă dulce și vâscoasă.
Indiferent de ce fructe folosești acestea trebuie bine spălate, curățate și decojite, dacă este necesar. De obicei, semințele și sâmburii sunt îndepărtați, în special în cazul fructelor cu sâmburi mari, cum ar fi caisele sau piersicile. După aceea se pun la fiert cu zahăr, la foc mic.
Se lasă până se obține consistența dorită. Regula este că fructele sunt fierte atunci când devin moi și se dezintegrează, iar zahărul se dizolvă complet. În acest proces, sucul eliberat de fructe în combinație cu zahărul îngroașă compoziția rezultând gemul.
Când este gata, se pune în borcane de sticlă sterilizate, care apoi sunt fierte la bain marie pentru a asigura conservarea pe termen lung.
În afară de zahăr, se mai pot pune și condimente cum sunt scorțișoara sau vanilia, suc de lămâie sau nuci, migdale sau fistic mărunțite.
Gemul poate fi preparat dintr-o varietate largă de fructe, inclusiv căpșuni, zmeură, piersici, caise, prune, afine, mere și multe altele. Se pot combina și amesteca diferite tipuri de fructe pentru a crea gemuri cu arome unice și combinații delicioase.
Cum se prepară dulceața
Dulceața se face din fructe întregi sau bucăți mari de fructe fierte cu zahăr, pentru a obține o compoziție densă, gelatinoasă și dulce. Ca și în cazul gemului, fructele trebuie spălate, curățate și decojite. Apoi se fierb cu zahăr tot în proporție de 1:1. Se lasă la foc mic până când ajunge la consistența dorită.
Timpul de fierbere variază în funcție de fructele folosite. După aceea dulceața se pune în borcane și se respectă același procedeu de sterilizare ca la gem.
Și în cazul dulceții se pot adăuga condimente, suc de lămâie sau de limetă și tot felul de nuci mărunțite pentru aromă, dar și pentru textură.
Se poate face dulceață din orice fel de fructe sau combinații între ele. Se poate face dulceață chiar și din anumite legume, cum ar fi ceapa sau usturoiul. De asemenea, se pot transforma în dulceață și unele flori, de exemplu cele de trandafiri sau de salcâm.
Descoperă și rețeta de dulceață de trandafiri.
Cum se prepară magiunul
Magiunul este un produs tradițional românesc și se face în principal din prune, fără sâmburi. De asemenea, în unele zone se mai prepară și din mere sau struguri. Principala lui caracteristică este că nu se folosește zahăr și este fiert la foc foarte mic, uneori și 12-14 ore.
Fructele bine spălate, curățate și fără sâmburi sunt fierte, iar când sunt suficient de moi sunt mărunțite sau transformate într-o pastă fină. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui blender, a unui tocător sau prin trecerea prunelor prin sită.
Se pune înapoi pe foc și se fierbe la foc mic, amestecând constant, până când magiunul își reduce volumul și atinge o consistență groasă și vâscoasă. Acest proces poate dura câteva ore și necesită atenție pentru a evita arderea sau lipirea la vas.
După ce magiunul este gata se pune în borcane și se sterilizează ca orice altă conservă. Magiunul poate fi păstrat într-un loc răcoros și întunecat. Este adesea servit pe pâine, utilizat ca umplutură pentru plăcinte sau adăugat în diverse rețete culinare.
Ce este marmelada și din ce se poate face
Marmelada este un produs dulce și gelatinos, similar cu gemul și dulceața, dar cu o consistență mai densă și o textură mai tare. Este făcută prin fierberea fructelor cu adaos de zahăr și suc de citrice până când se formează o pastă suficient de groasă pentru a putea fi tăiată în bucăți solide.
Marmelada poate fi făcută dintr-o varietate largă de fructe. Cele mai populare sunt merele, perele, portocalele, lămâile, prunele, coacăzele și afinele. Fructele sunt de obicei decojite, curățate de semințe și tăiate în bucăți mici sau transformate în piure.
În timpul fierberii, apa din fructe se evaporă, iar compoziția se îngroașă. Durata de fierbere poate varia în funcție de fructele folosite și de consistența dorită. După ce marmelada a atins consistența dorită, este turnată în forme sau într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Trebuie lăsată să se răcească complet. După aceea se poate tăia în bucăți sau felii.
Marmelada poate fi păstrată într-un loc răcoros și uscat. Este adesea servită pe pâine, biscuiți sau utilizată în prăjituri și deserturi.
Cum se face jeleul de fructe
Jeleul de fructe este un desert delicios și ușor de preparat. Se prepară după un proces similar celorlalte conserve de fructe, doar că fructele sunt tăiate în bucăți mici sau pasate pentru a obține un piure fin.
Apoi sunt puse într-o oală împreună cu zahărul și cu apă, dacă fructele nu sunt foarte zemoase și se fierb, amestecând din când în când.
Fructele se vor înmuia și se vor elibera sucul. Se lasă pe foc până când fructele sunt complet fierte și se obține un amestec omogen. Se va adăuga gelatină sau amidon în jeleu pentru a-i conferi consistența gelatinoasă. După aceea, se amestecă bine pentru a se dizolva complet.
Apoi, ia vasul de pe foc și se lasă jeleul să se răcească timp de câteva minute. Se pune în forme sau într-un vas mare. Se lasă să se solidifice complet la temperatura camerei sau în frigider. Odată ce jeleul s-a solidificat, se poate tăia în bucăți.
