Cele mai populare deserturi din România. Preparatele dulci pe care românii le adoră
România este țara unde încă se mai gătesc deserturi preparate în casă. Din bucătăriile noastre încă mai vine miros de plăcinte și gogoși tradiționale, așa cum le făceau bunicile sau străbunicile noastre acum zeci de ani. Descoperă și tu care sunt cele mai populare deserturi din România. Am selectat pentru tine unele dintre cele mai apreciate preparate dulci de către români.
Fiecare regiune din România are deserturile tradiționale, inspirate din gastronomia popoarelor care au trecut pe acolo. Se simt influențe orientale, germane, rusești, italienești, tătărăști, ungurești și franțuzești. Ce avem noi pe masă astăzi sunt variantele adaptate la cultura noastră.
Cele mai populare deserturi din România
Cei de la TasteAtlas.com au realizat un clasament în care au inclus cele mai populare deserturi din România. Descoperă și tu care preparatele dulci, delicioase, pe care românii adoră să le savureze la mesele în familie sau cu ocazii festive.
Plăcinta cu urdă
Plăcinta cu urdă este un desert ușor, din foi de plăcintă cu umplutură de urdă, brânză dulce, ouă, zahăr și zahăr vanilat. Uneori se mai adaugă și stafide înmuiate în suc de portocale sau rom, smântână grasă, coajă răzuită de lămâie sau de portocale. Se servește fie caldă, fie rece, cu zahăr pudră presărat deasupra.
Există și o variantă sărată a acestei plăcinte. Urda se amestecă cu mărar proaspăt tocat.
Plăcinta cu urdă se prepară în toate zonele din România, fiecare zonă având o rețetă specifică. În unele zone aluatul se face cu untură, în altele cu unt sau cu ulei.
Plăcintă cu mere
Plăcinta cu mere este un desert tradițional românesc, care se gătește în toate zonele țării. De obicei, se face cu mere date prin răzătoare, scorțișoară, zahăr și unt topit. Compoziția este pusă ori între două foi de aluat, ori aluatul este rulat. Uneori se mai adaugă în amestecul de mere și zahăr vanilat, nuci, coajă de lămâie.
Există multe variante ale acestei plăcinte. În funcție de regiune, diferă atât aluatul, cât și modul în care este făcută compoziția. Plăcinta cu mere este deseori consumată în timpului postului, iar atunci aluatul nu conține decât făină, apă, un praf de sare și ulei. Uneori aluatul este cumpărat congelat.
Gogoși
Gogoșile sunt unele dintre cele mai apreciate deserturi din România. Se pot face atât în varianta ”de dulce”, cât și de post. De fapt, există poate zeci de rețete. Unele sunt lăsate moștenire în familie de la bunici și străbunici.
Gogoșile se fac simplu, din făină, ouă, lapte, zahăr și drojdie. Această rețetă este adaptată în funcție de gusturi, de regiune, de perioada anului. Uneori se pun diverse esențe – de vanilie, de rom, alteori se pune coajă rasă de lămâie sau de portocale. În unele zone, aluatul conține untură sau smântână foarte grasă. Ce este comun tuturor rețetelor este faptul că se coc în ulei și au formă rotundă.
Gogoșile sunt de cele mai multe ori simple, însă se pot umple cu brânză dulce sau cu dulceață, însă acestea sunt variante mai moderne.
Papanași
Orice turist care vine în România trebuie să încerce măcar o dată papanașii. Sunt desert tradițional, bogat, gustos, cu o mulțime de texturi care te fac să mai vrei încă și încă o porție.
Papanașii sunt un fel de gogoși, făcute dintr-un aluat de făină, ouă și brânză de vaci. Se pot fierbe sau prăji. Indiferent de metoda de gătire, deasupra și se pune smântână fermentată și dulceață. Uneori se mai adaugă și zahăr pudră.
Savarină
Savarina nu este un desert tradițional românesc, dar varianta servită în cofetăriile noastre este una adaptată local. Francezii au baba au rhum, polonezii au ponczowa.
Savarina este de fapt un aluat copt, apoi însiropat foarte bine în sirop de zahăr, peste care se pune frișcă, iar deasupra are un capac subțire de aluat acoperit cu un strat fin de jeleu de vișine. De obicei se găsește în cofetării, însă se poate face și acasă.
Mucenici
Mucenicii sunt un desert tradițional românesc, care se mănâncă doar în data de 9 martie, când în calendarul creștin-ortodox sunt pomeniți Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. Există două variante de mucenici, ambele sunt modelate în forma cifrei 8.
În Muntenia se mănâncă mucenici fierți sau zeamă. Aluatul se face din făină și apă, se modelează și apoi se lasă la uscat. În ultimii ani majoritatea oamenilor îi cumpără de la magazin. Apoi, sunt fierți în apă cu sare. Se servesc cu zahăr, nucă măcinată, scorțișoară, esență de vanilie și/sau coajă de lămâie sau portocală.
Mucenicii moldovenești se fac dintr-un aluat de cozonac, se coc în cuptor, după care sunt însiropați într-un sirop din miere.
Amandină
Amandinele sunt un desert românesc, devenit popular în anii 1960. Sunt preparate din mai multe straturi de blat de pandișpan cu cacao, bine însiropat, între care se pune cremă de ciocolată. Deasupra are glazură de ciocolată și puțină frișcă. Este nelipsită din cofetării.
Lapte de pasăre
Laptele de pasăre este un desert de inspirație franceză. În țara de origine poartă denumirea de Île flottante sau insulă plutitoare. Laptele de pasăre este de fapt o bezea așezată într-o cremă de vanilie acoperită cu sos de caramel și migdale mărunțite.
Variante ale desertului lapte de pasăre se găsesc și în Austria (schneenockerln), Ungaria (madártej), Croația și Serbia (šnenokle), dar și Italia (uova di neve).
Prăjitură cu caise
Prăjitura cu caise este una dintre cele mai populare prăjituri de casă din România. Blatul este de obicei un pandișpan, peste care se pun bucăți de caise coapte bine, după care desertul se dă la cuptor. Există și varianta cu vișine a acestei prăjituri și se poate face cu orice fruct, după preferință.
Vargabeles
Vargabeles este de fapt o budincă de tăieței cu brânză. Se găsește de cele mai multe ori în zona Ardealului, fiind un desert de inspirație maghiară. Unii spun că a fost preparat prima dată la Cluj, alții o atribuie unui anumit Varga, venit din Ungaria în România.
