Cum să faci mămăligă pripită la fel ca la bunica acasă
Mămăliga pripită, așa cum îi spune numele, este o mămăligă ce se face repede. În cazul în care vrei să-ți completezi mâncarea cu mămăligă, dar ai stat deja mult în bucătărie, află de aici cum să faci mămăligă pripită la fel ca la bunica acasă.
Mămăliga pripită se face foarte rapid, doar că trebuie să stai mai tot timpul lângă ea. Trebuie să amesteci constant și să te asiguri că rămâne moale, dar nici să curgă. În plus, așa te asiguri și că nu o afumi. Ideal ar fi să o faci într-un ceaun de fontă. Dacă nu ai unul, alege un vas cu fund dublu, de ceramică sau de inox. În mămăliga pripită poți pune și puțin unt după ce a fiert puțin și în felul acesta te asiguri că nu se lipește de cratiță și va avea și un gust mult mai bun.
Nu uita că mămăliga se poate prepara și la microunde. Ai rețeta aici.
Ingrediente
Mod de preparare
Se pun la foc într-un ceaun sau într-un vas cu fund dublu apa și sare. Înainte ca apa să înceapă că clocotească se adaugă încet mălaiul. Focul se dă la minimum. Între timp se amestecă cu telul sau cu o lingură de lemn. Se pune untul, se dă focul puțin mai tare și se amestecă în continuare, timp de aproximativ 7-8 minute.
Când a căpătat consistența dorită, se mai lasă fără să se amestece încă 4-5 minute. Apoi, se varsă în vasul în care urmează să fie servită. Se servește fierbinte.
Istoria mămăligii
Ai putea fi tentată să crezi că mămăliga este un fel de mâncare specific românesc, însă preparate similare se fac în mai multe țări din lume. Italienii au polenta, ungurii puliszka, slovenii žganci, sârbii palenta, bulgarii pulenta, ucrainienii culeșa.
Se mai face și în țările din America Latină, că doar din acea zonă a ajuns porumbul în Europa. În fiecare din aceste zone se face într-un fel anume, cu adaosuri de unt sau alte brânzeturi, ba chiar și carne și se poate fierbe și în lapte.
Mămăliga pripită se combină perfect cu cotlete de porc cu lămâie și condimente.
Cum a ajuns un preparat popular în România
Mămăliga noastră, care a fost preparată la sat în urmă cu 300 de ani, este simplă. Nu ai nevoie decât de apă, sare și mălai. Oamenii de la sat foloseau mămăliga pentru a înlocui de multe ori pâinea și o mâncau cu absolut orice, de la ciorbă la magiun de prune. Nu întotdeauna o mâncau de drag, ci mai degrabă pentru că tot grâul îl dădeau bir și nu mai aveau făină pentru a face pâine. Așa că, se descurcau cu ce le rămânea: porumbul.
Prima atestarea documentară a mămăligii în România apare în dicționarul Larrouse în anul 1873 „făina de porumb fiartă în principatele Dunării”. De fapt, nici nu era cunoscută cu mult timp înainte pentru porumbul a început să fie cultivat la noi în secolul al XVII-lea. Sursele istorice spun că înainte de introducerea acestuia, românii mâncau o fiertură de mei, care se prepara într-un mod similar cu mămăliga.
