Rețetă simplă de ciorbă de burtă. Ce să adaugi pentru a ieși perfectă
Ciorba de burtă este una dintre cele mai apreciate mâncăruri tradiționale românești, cu o istorie îndelungată și rădăcini puternice în bucătăria est-europeană și balcanică. Acest preparat, pe cât de controversat pentru unii datorită ingredientului său principal. Ori o iubești, ori nici nu vrei să o miroși. Descoperă și tu această rețetă simplă de ciorbă de burtă.
Originile ciorbei de burtă nu sunt strict românești, ci se găsesc în diverse culturi europene și asiatice. Un preparat asemănător se găsește în multe bucătării din Europa de Est, Balcani și chiar Orientul Mijlociu. La bază, ciorba de burtă este un tip de supă făcută din stomacul de vită (burta), gătit într-un amestec de legume, condimente și ingrediente acre sau cremoase.
Ciorba de burtă a fost introdusă în România prin intermediul influențelor otomane și balcanice, având legături cu preparate similare din Turcia—işkembe çorbası. Pe parcursul secolelor, rețeta a fost adaptată și personalizată, devenind un pilon al bucătăriei românești.
Inițial, ciorba de burtă era consumată de clasele mai sărace, deoarece stomacul de vită era considerat o parte mai ieftină a animalului. Însă, datorită gustului său bogat și a consistenței sale sățioase, a devenit în timp un preparat popular, fiind servit în taverne, hanuri și, ulterior, în restaurante.
Ingrediente
Mod de preparare
Într-o oală mare, se pun la fiert osul de vită și o ceapă întreagă curățată, împreună cu morcovii tăiați în bucăți mari și frunzele de dafin. Se lasă la fiert la foc mic timp de aproximativ 2-3 ore, astfel încât să se formeze o supă bogată. Periodic, se îndepărtează spuma care se formează la suprafață.
Cum preprari rețeta simplă de ciorbă de burtă
Burta prefiartă se taie în fâșii subțiri, de aproximativ 1 cm lățime și 5-6 cm lungime. Dacă nu este deja prefiartă, aceasta poate fi fiartă separat pentru a deveni mai fragedă.
După ce osul și legumele s-au fiert bine, se scot din oală, iar supa rămasă se strecoară pentru a rămâne limpede. Se pune din nou pe foc, la care se adaugă burta tăiată, lăsând-o să fiarbă timp de 30 de minute pentru a se îmbiba cu aromele din supă.
Între timp, se amestecă gălbenușurile de ou cu smântâna într-un bol. Se temperează acest amestec, adăugând treptat câteva polonice de supă fierbinte pentru a preveni coagularea ouălor. Acest pas este esențial pentru a obține o ciorbă cremoasă.
Amestecul de gălbenușuri și smântână se toarnă încet în ciorba de burtă, amestecând constant. Se adaugă sare și piper după gust. La final, se adaugă usturoiul zdrobit și oțetul, în funcție de preferințe. Oțetul poate fi ajustat direct în farfurie pentru a controla aciditatea. Ciorba de burtă se servește fierbinte, cu ardei iute murat și smântână suplimentară.
Cât se lasă ciorba de burtă la fiert
Ciorba de burtă se lasă la fiert în mai multe etape. Mai întâi, oasele de vită se fierb timp de 2-3 ore la foc mic, pentru a obține o supă bogată și aromată. După ce se scoate osul și se strecoară supa, burta prefiartă se adaugă în supă. Se lasă să fiarbă încă 30-40 de minute, astfel încât să se îmbibe bine cu gusturile din supă și să devină mai fragedă.
Este important ca focul să fie menținut mic pe tot parcursul fierberii, pentru a păstra claritatea supei și pentru ca toate aromele să se dezvolte corespunzător.
Cum faci cea mai bună ciorbă de burtă
Primul pas esențial este să folosești oase de vită, preferabil oase cu măduvă. Acestea oferă o bază de supă bogată și aromată, care va sta la baza ciorbei.
Oasele se fierb lent, timp de câteva ore (aproximativ 3-4), la foc mic, pentru a extrage cât mai multe substanțe nutritive și a obține un lichid limpede și plin de gust.
Un alt truc este să folosești burtă prefiartă de bună calitate, pentru a economisi timp și pentru a evita mirosul puternic de la fierberea burții crude. Înainte de a fi adăugată în ciorbă, burta prefiartă se mai fierbe o dată în apa de la oase, pentru a absorbi gustul intens al supei și a deveni mai fragedă.
Un alt sfat important este să adaugi usturoiul proaspăt zdrobit la final, pentru a-i păstra aroma puternică și proaspătă. De asemenea, oțetul se adaugă după gust, direct în farfurie sau la finalul preparării, pentru a echilibra bogăția supei cu o notă acidă plăcută.