Top 20 cele mai populare preparate românești
Bucătăria românească este un amestec de influențe de la popoarele vecine, de la minoritățile naționale sau de la cei care ne-au stăpânit de-a lungul istoriei. Au rezultat preparate delicioase, emblematice pentru gastronomia noastră, foarte apreciate de turiștii care vin în vizită. Descoperă și tu un top cu 20 cele mai populare preparate românești. Iată ce povești ascund în spatele lor.
Ciorbele, tocănițele, sarmalele, plăcintele sunt doar câteva dintre preparatele tradiționale românești. Gastronomia țării noastre este bogată și extrem de variată. Fiecare zonă a țării are specificul său tradițional.
Publicația TasteAtlas a făcut un top al celor mai populare românești. Iată care sunt acestea.
Cele mai populare preparate românești
Preperatele românești sunt pline de gust și de savoare. Chiar dacă multe preparate au influnețe și de la vecini, gustul lor este unul aparte. Preparatele românești variază în funcție de sezon, sărbători și mai ales zona geografică. Descoperă mai jos câteva dintre cele mai iubite preparate de la noi din țară.
Tort Joffre
Joffre este un tort bogat cu multă ciocolată, inventat în București, în 1920, de cofetarii de la Casa Capșa. A fost făcut în cinstea Mareșalului francez Joffre care a fost oaspetele hotelului în acel an.
Forma tortului seamănă cu cea a mareșalului al cărui nume îl poartă.
Mămăliguță cu brânză și smântână
Mămăliguța cu brânză și smântână sau MBS cum este numită în jargon este unul dintre cele mai iubite feluri de mâncare atât de către copii, cât și de către adulți.
Mămăliga fierbinte este amestecată cu smântână grasă și brânză telemea răzuită sau mărunțită. Uneori se pune și ou ochi sau fiert, dar nu este o regulă.
Ciorbă de oase
Ciorba de oase este o ciorbă tradițională în România. Se face din oase de porc care se fierb până carnea se desprinde după ele.
Apoi, se scot din oală și alături de carne se mai pun legume, în general rădăcinoase. Ciorbei se mai pune suc de roșii, boș sau zeamă de varză și leuștean.
Caltaboș
Caltaboșul se face în general în perioada sărbătorilor de iarnă. Este un cârnat făcut din ficat de porc, carne și orez. Pentru că se face de cele mai multe ori în casă, nu există o rețetă unică.
Fiecare îl face așa cum a învățat în familie de la bunici sau părinți. În unele zone se pun și alte organe de porc tocate, usturoi, foaie de dafin, ceapă caramelizată. Este printre singurele tipuri de cârnați care se fierbe.
Stufat
Stufatul este o tocăniță de carne de miel cu multă ceapă și usturoi verde, pastă de tomate, ulei și condimente. Se face primăvara, mai ales în timpul Paștelui.
Stufatul se prepară în mai toate țările din Balcani.
Supă de pui cu găluște
Supa de pui cu găluște este mâncarea copilăriei multora dintre noi. Este foarte ușoară, cu multe legume tăiate în cuburi mai mari, carne de pui și găluște moi și pufoase din griș de gâu și ou.
Deasupra i se presară pătrunjel verde tocat. Se servește mai ales în timpul sezonului rece, la masa de prânz.
Salată orientală
Salată orientală este o salată simplă, din cartofi fierți în coajă, măsline, ouă și ceapă asezonate cu o vinegretă din ulei, oțet și sare.
În unele zone i se mai adaugă și castraveți murați, iar în vinegretă se pune șu muștar. Varianta de post nu conține ou și este preparată mai ales în timpul postului Crăciunului.
Ciorbă de fasole cu afumătură
Ciorba de fasole cu afumătură este una dintre cele mai populare tipuri de ciorbă mai ales în perioada rece.
Se face în multe case și se servește cu murături, salată de ceapă roșie sau chiar mămăligă tare. Uneori în loc de farfurie este adusă în pâine.
Pomana porcului
Nu există o rețetă pentru pomana porcului. Este mai degrabă un ritual care se săvârșește după ce este tăiat porcul de Ignat. Bucăți de carne de porc și organe sunt prăjite în ulei și sunt servite cu mămăligă și usturoiu.
Alături se află un pahar de țuică fiartă sau un vin roșu din gospodăria celui care a tăiat porcul. Restaurantele o servesc tot timpul anului, dar gustul pe care îl are când carnea este proaspătă nu poate fi egalat de nimic.
Salată de icre
Salata de icre se face de obicei în România din icre de crap de știucă.
Deși se poate cumpăra și de la supermarket, în multe familii se face în casă. Icrele sunt amestecate cu ulei, pâine sau pesmet, suc de lămâie și apă minerală până se formează o emulsie. Se servesc cu pâine, alături de un pahar de țuică sau altă tărie.
Salata de boeuf
Salata de boeuf este preparatul care nu lipsește de pe masa de Revelion, de Crăciun sau cu orice ocazie mai deosebită.
Se face în casă din morcovi și cartofi fierți, carne de vită fiartă, castraveți sau gogoșari murați, toate tocate mărunt și amestecate cu maioneză. Se decorează cu albuș de ou, gogoșar fiert și frunze de pătrunjel.
Piftie
Piftia sau răcitură cum se mai numește în unele zone din România este de fapt carne în aspuc cu mult usturoi și condimente.
Se face de obicei de porc în perioada sărbătorilor de iarnă, dar mai sunt persoane care fac și din carne de pui și de curcan.
Tochitură Moldovenească
Tochitură Moldovenească este o mâncare tradițională românească cu originea în Moldova, după cum îi spune chiar numele.
Tochitura se face din cârnați, carne de porc, bacon, ceapă, usturoi, condimente, vin alb și uneori și sos de roșii. Se servește cu mămăligă, brânză razuită și ou ochi.
Drob de miel
Drobul de miel este un preparat care se face în casă așa încât ingredientele pot varia în fucție de preferințele fiecărei familii.
La bază are carne de miel, organe de miel, orez, ouă fierte, condimente și verdețuri. Totul se îmbracă în prapur și se coace la cuptor. Este un preparat specific Paștelui.
Pentru cei care nu apreciază carnea de miel există dorbul de pui.
Sarmale
Sarmalele sunt originale din Turcia, dar au fost adaptate la bucătăria românească și acum sunt un preparat de bază. De obicei se prepară cu ocazia sărbătorilor de iarbă sau de Paște, însă nu este o regulă. Rețeta originală de carne tocată de porc amestecată cu orez și condimente și rulată în foi de varză murată a căpătat diverse variante.
Se fac sarmale din foi de viță sau din alte frunze mai mari. Umpluturile sunt atât de diverse încât poți să găsești sarmale de post doar cu orez (și aici există variante cu sau fără stafide), cu carne de pui sau de curcan, cu amestec de carne de vită și porc. Condimentele sunt și ele dintre cele mai diverse, în funcție de preferințele celui care le gătește.
Jumări
Jumările se fac în sezonul rece, înainte de Crăciun. Jumările sunt făcute din bucăți de carne de porc cu grăsime prăjite până aproape se topesc.
Se pun la conservat în untură pentru iarnă sau se servesc imediat. Se folosesc pentru alte preparate—varză călită, de exemplu, sau se mănâncă ca aperitiv.
Zacuscă
Zacuscă este o tocăniță de legume care se pune la conservat pentru iarnă. Se face de obicei din vinete, ardei copt, ceapă, roșii și condimente. În balcani există preparate similare: ljutenica, ajvar, pinđur, or kyopolou.
Zacusca se mai poate face din fasole, din ciuperci sau chiar din pește.
Ciorbă de burtă
Ciorbă de burtă este o ciorbă cremoasă, puțin acră, cu usturoi cu bucăți de burtă de vită. În unele variante are și legume ca țelină, păstrârnac, rădăcină de pătrunjel și ardei gras roșu.
De obicei, se servește la restaurant pentru că nu mulți nu au răbdare să o facă acasă.
Cozonac
Cozonacul este, poate, desertul tradițional românesc. Se prepară în marea majoritate a cazurilor de Paște sau de Crăciun.
Seamănă cu pâinea, însă în compoziția sa intră făină, lapte, ouă, zahăr, iar umplutura este un amestec de cacao, nuci, stafide și rahat.
Vecinii noștri bulgari au și ei rețete de cozonac, dar îl prepară doar de Paște.
Mititei
Micii sunt cea mai populară mâncare pe care o poți mânca pe stradă în România. se fac din carne tocată, condimente și usturoi și apoi se pregătesc pe grătar. Se servesc cu muștar și pâine și o bere rece alături.
Micii sunt de obicei gătiți în aer liber, la picnicuri sau la restaurantele de la marginea drumurilor.
