Care este diferența dintre gem și dulceață

Prima rețetă scrisă de dulceață este consemnată în prima carte de bucate cunoscută, ”De Re Coquinaria” (Arta de a găti). Lucrarea îi este atribuită lui Marcus Gavius ​​Apicius, dar istoricii spun că acesta este de fapt un pseudonim. Cartea datează din Roma secolului al IV-lea d.Hr și conține peste 500 de rețete, multe folosind condimente indiene, precum și o rețetă de fructe moi încălzite cu miere. 

Potrivit rețetei, amestecul a fost apoi răcit și depozitat, pentru a crea una dintre cele mai timpurii forme de dulceață. La vremea aceea, dulceața era adesea servită ca o delicatesă la sfârșitul unei mese.

De-a lungul timpului această rețetă a fost modificată, în funcție de descoperirile apărute, astfel încât au apărut mai multe variante. Gemul este una dintre ele.

Cum se prepară gemul

Gemul este unul dintre cele mai comune moduri de a conserva fructele pentru iarnă și este deseori preferat datorită texturii sale. Acesta se prepară prin zdrobirea fructelor, peste care se adaugă zahăr. Piureul rezultat este apoi fiert, iar la final trebuie să aibă un procent de minimum 80% fruct. Gemul are o textură mai vâscoasă. Trebuie pus în borcane imediat după ce a fost preparat, cât este cald.

Poți face gem din orice orice fruct vrei, în funcție de preferințele tale. Borcanele de gem trebuie păstrate în locuri întunecoase, fără surse de căldură. Este recomandat să folosești recipiente de maximum 400 de grame, mai ales dacă nu consumi gem în cantități mari.

Dacă vrei să faci gem de pere, în mai puțin de o oră vei avea un desert delicios și fin. Ai aici rețeta.

Cum se prepară dulceața

Dulceața este unul dintre cele mai vechi moduri de a conserva fructele pentru iarnă. Se obține prin fierberea fructelor întregi, peste care se adaugă zahăr, de obicei în raport de 1:1. Popularitatea ei a crescut odată cu aducerea zahărului în Europa.

În timpul cruciadelor, din 1095 până în 1492, soldații cruciați au adus zahăr din Orientul Mijlociu în Europa de Vest, sporind în mod semnificativ popularitatea dulceții. De fapt, popularizarea zahărului a făcut ca procesul de fabricare să fie mult mai ușor.

Surse istorice au scos la iveală faptul că Ioana d’Arc a mâncat dulceață de gutui pentru curaj înainte de luptă, iar marinarii se aprovizionau cu dulceață la bordul navelor lor pentru călătorii lungi. Oamenii începuseră să facă legătura între vitamina C și scorbut, iar fructele conservate în zahăr erau mai bune.

De-a lungul timpului oamenii au constatat că nu doar fructele sunt bune pentru dulceață, așa că poți găsi acum și dulceață de flori de salcâm, de ceapă, de usturoi, de trandafiri sau de alte legume sau flori.

Pentru că dovleceii sun extrem de populari în această perioadă, încearcă și rețeta de dulceață de dovlecei cu lămâie și anason stelat.

Care este diferența dintre gem și dulceață

Principala diferență dintre gem și dulceață este cea care se vede cu ochiul liber: textura. Dacă la gem fructele sunt zdrobite și au consistența unui piure, la dulceață ele rămân întregi.

Nici gustul nu este la fel. Cei mai mulți oameni preferă dulceața pentru că este mai dulce, având nevoie de mult mai mult zahăr. La gem este nevoie de aproximativ 300 g zahăr la 1 kilogram de fructe, pe când la unele sortimente de dulceață din fructe mai sărace în pectină raportul poate fi și de 1:1.